Intrebari existentiale

In seara asta am avut cu Andra niste schimburi de replici destul de interesante.
Recunosc ca m-am cam blocat.

1. Stii, mami, ca noi toti de pe planeta asta suntem rude?? Pentru ca toata lumea se trage din Adam si Eva.
2. Ce rasa aveau Adam si Eva?? Tot ea imi raspunde. Cred ca Eva era alba si Adam era negru si-au facut impreuna un copil galben!

Are dreptate copila, genetica ne cam contrazice religia. Asa ca o luam ca atare…Dar trebuie sa recunoastem ca daca e sa ne luam dupa legende, Eva a fost extrem de fericita
Ii povestesc eu in mare despre rasa neagra, galbena si caucaziana.

3. Cum arata rasa comunistilor??

Nu a retinut faza cu “caucazienii” asa ca ce mi-e comunist, ce mi-e caucazian??!! N-am stiut ce sa-i zic. Am incercat usurel sa-i povestesc despre doctrine politice. Cam greu pentru nivelul ei asa ca am revenit la povesti despre Adam si Eva

Si totusi, cred ca mai degraba ne tragem din extrateresti!

Ce ma face fericita?!

Citeam zilele trecute pe blogurile mele preferate, cum fetele isi pasau cate-o leapsa una la alta…si am urmarit cu interes cum lucrurile marunte pot face pe cineva fericit.

Acum,Dana m-a nominalizat in listuta ei. Sunt surprinsa, recunosc.

Eu nu-s genul care sa nu fiu fericita din nimicuri. Pot sa rad si daca vad un deget sau daca vad o floare sau daca vad un gandacel. Am si momente de nervozitate dar alea sunt razlete si rapid trecatoare.

Sa incerc acum sa fac o lista a lucrurile care imi provoaca maxim de fericire.

1. casa mea. N-as putea sa traiesc fara sa am casa mea. Locul meu, oaza mea de liniste. As fi in stare sa fac orice pentru acest lucru.

Imi place zilnic cum se aude cand bag cheia in usa, imi place cand deschid usa si ma invadeaza mirosul meu sau lumina din jurul lucrurilor atat de dragi mie.

2. mirosul copiilor mei. In orice imprejurare as fi, atunci cand ii iau in brate si-i miros ma umplu de bine. Ei pot sa vina dupa o repriza de alergat in parc ca tot miros frumos pentru mine.

3. zilele insorite. Cand ma trezesc dimineata primul lucru care-l fac…imi arunc o privire pe geam. Privesc trecatorii care se grabesc care incotro. Ma uit apoi sa vad daca sunt nori si ce culoare au ei.

Iar daca ziua este senina, cu urme de nori albi, cu oameni care merg nezgribuliti…atunci pentru mine poate incepe o zi perfecta.

4. florile mele. Imi place sa cresc flori. Am un balcon plin. Cu sau fara inflorescenta, mi-s dragi toate. Imi place sa le vad verdele, sa le vad cum cresc. Imi place ritualul meu de fiecare seara cand ma duc sa le ud, sa le rearanjez putin, sa culeg frunzele uscate, sa le schimb pozitiile…

5. prietenii mei. Cred ca m-as reduce la nimic daca n-as avea prieteni. De altfel, ma bucur pentru orice noua “cunostinta” si sufar pentru orice “despartire”.

6. calatoriile. De orice fel ar fi ele. Daca cineva imi spune “Hai” eu deja sunt cu bagajul pregatit la usa. Si daca nu pot pleca tot timpul hai-hui, atunci imi dau zilnic motive ca sa ies din casa macar putin.

7. parfumurile. De orice fel, de orice marca, de oriunde, scumpe sau ieftine, in sticlute colorate sau fade, inalte sau grase, mici sau imense. Imi plac si atat. Si nu le folosesc dupa firma producatoare ci dupa starea mea de spirit. N-am un parfum care sa ma defineasca…

Dana, special pentru tine, ca m-ai intrebat si eu am ocolit raspunsul pentru ca te banuiam de lucruri “necurate”, spun ca parfumul meu preferat este “J’adore” de la Di(h)or.

8. rebusul, problemele de logica. In momentele mele de relax prefer sa pun mana pe-un creion si sa ma tavalesc pe pat sa rezolv un careu sau sa ma agat de o problema si sa o intorc pe toate partile pana ii gasesc rezolvarea. Ma simt extaziata la sfarsit cand vad rezultatul. Nicio carte buna nu ma face sa vibrez la fel.

9. lucrul manual. Da, imi place la nebunie sa fac tot felul de chestii maruntele. Decupez, lipesc, aranjez cu mare-mare drag! Dar nu facute din capul meu ci musai dupa scheme si indicatii. Din categoriile cele mai apreciate de mine fac parte origami si lucrul cu margelele de nisip.

10. berea Reds cu lamaie. Asta-i ultima mea “achizitie”. Eu sunt o mare NEconsumatoare de orice bautura. Nu beau cafea, nu beau suc, nu beau vin, nu beau bere. Si nici macar nu beau apa carbogazoasa. Sunt extrem de fericita cu apa mea plata. Ei, am gustat cateva sortimente de beri de-astea de fete dar niciuna nu mi s-a parut suficient de buna pentru gustul meu. Nu stiu cine mi-a adus primul Reds cu lamaie..ca de atunci am ramas fan. Asa ca ori de cate ori merg la cumparaturi imi mai cumpar cate-o cutie. O pun la frigider si o beau cand imi aduc aminte

Si..chiar daca top-ul s-a epuizat, as vrea totusi sa amintesc de inca un lucru care ma face sa ma simt bine: oamenii care zambesc!! Dimineata cand merg la serviciu (sau in oricare alta parte!) si intalnesc oameni care zambesc imi vine sa ma duc la ei si sa-i strang in brate. De multe ori, insa, numai eu merg spre destinatie avand un zambet tamp intins pe toata fata.

Si daca e sa dau leapsa mai departe, as vrea sa aflu ce ar face-o fericita pe Dana, mamica de frunzulite sau poate pe Iulia, mamica de bebe voios ?!

Vulpita pacalita de ursulet (II)

A inceput vara! Vara aia adevarata cand disperati de caldura din interiorul apartamentelor, toata lumea iese la plimbare seara, pe racoare.

De ani de zile, noi avem un obicei destul de nesanatos. Iesim seara la cate-o inghetata. Dar pentru ca eu mi-am propus sa nu mai fac excese culinare de niciun fel, este evident ca am taiat minunata delicatesa de pe lista. Am lasat-o doar o singura data pe saptamana, sa o savurez ca pe-un trofeu.

In seara asta cand am intrat in casa (de la role, evident!) M. isi intampina odrasla:

- Andra, mergi sa mancam o inghetata??

Adica un fel de…”mananci calule ovaz”???? N-am avut putere sa parez invitatia in niciun fel ci din contra simteam cum imi stralucesc ochii de bucurie si deja ma visam stand singura si facand un dus. Singura dupa muuuulta vreme!

Si a meritat sa nu vociferez in niciun fel.

La un moment dat apare Radu de mana cu frate-miu. Pardon…in bratele lu’ frate-miu . Evident a avut o tinta directa: sub dus. In timp ce-l sapuneam pe ficior apare si Andra ca o boare, unsa de ciocolata in jurul gurii, lingand cu nesat ultimele picaturi de inghetata topita, crantanind cornetul ca pe-o delicatesa nemaipomenita. In fata lui!!

Si, pentru ca seamana cu mama ei, evident ca partea cea mai buna din orice o pastreaza la sfarsit, varful cornetului, care este plin de ciocolata, savurandu-se dupa ce s-a mancat toata inghetata si s-a baut o gura de apa. Asa facem intotdeauna, regula asta fiind bine intiparita in mintile noastre. Si eu fac la fel, evident.

De aceasta data Andra n-a facut rabat de la regula asa ca, in timp ce se pregatea sa intre in cada, si-a asezat tacticos varful de cornet pe marginea chiuvetei. GRESEALA!!! Si doar i-am spus de nenumarate ori ca nu trebuie sa mancam in toata casa. Asta e!

In acest timp, il scot pe Radu din cada, il sterg, il masez si ma intorc sa iau halatul de baie. Din spatele meu se aude un urlet sfasietor:

- Nuuuuuuu, Radu, nuuuuuuuuuu!

Ma intorc infricosata ca cine stie ce se intamplase. Dar imaginea ce mi se derula in fata ochilor era una din cele mai firesti. Radu reusise sa se intinda la cornetul cu pricina si, dupa ce l-a apucat bine, l-a indesat cu amandoua mainile in gura. Andra il apuca de falci sa-i scoata bucatita, Radu le inclesta mai tare, Andra tragea de baiat, el batea in retragere si-si proteja gurita cu amandoua mainile.

M-a busit rasul. Andra plangea . Radu era fericit! Tat-su ameninta pe dincolo (n-am inteles de ce?!) Ca-n filme…Ca-n alea proaste

A durat nebunia minute bune si a trebuit sa ma adun ca sa pot sa discut cu Andra despre intamplarea cu pricina. Sincera sa fiu…m-am cam bucurat in sinea mea nu pentru faptul ca Radu a mancat o porcarie ci pentru faptul ca Andra a primit inca o lectie de viata. Ea trebuie sa inteleaga ca uneori este bine sa se grabeasca pentru ca altfel intotdeauna va fi cineva care sigur i-0 va lua inainte!