Dup-atat frig si ceata..iar se-arata soarele…dar pentru putin timp. Ce poate fi mai frumos decat o plimbare, prin vantul de primavara, impreuna cu Andra? Nimic. Asa ca ma inarmez cu cateva mere (ca de fiecare data cand ne intalnim ma intreaba ce i-am mai adus) si zbor sa o iau de la gradi avand parca o frica-n san sa nu carecumva sa se strice vremea si sa nu avem timp sa profitam de cele cateva raze de soare.

Ca de obicei, pe mine ma trec toate apele in timp ce ea cauta caii verzi pe pereti. Mi-e si groaza cand incepe : Uite, mami, ce urat a colorat X sau Y! si asta in timp ce poate si mamica lui X sau taticul lui Y isi ia copilul de la gradi, ca si mine.
Concluzioneaza Andra de fiecare data: „Vezi, sunt cea mai buna!! Iar am lucrarea pusa la panou, sus!” E foarte adevarat, lucarile ei sunt asezate mai la vedere, imi creste inima cand realizez ca sunt corecte si ingrijite, dar se strange intr-un punct de teama sa nu carecumva sa lezeze sentimentele vreunei somitati ce iau copilul sau nepotul la acea ora.
In cele din urma, reusim sa plecam…incetisor, dornice sa respiram primavara, s-o simtim in obraji.

Si…pentru prima data, Andra a mancat gogosi, de la gogoserie, nu facute de mine sau de buni, in casa. A fost cea mai gustoasa, cea mai infuriata, cea mai umflata si cea mai dulce gogoasa intalnita vreodata!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: